Cred, si mi-as dori sa fi mai vesela, atunci cand vei citi aceste randuri fara nici cea mai mica picatura de ratiune. Nu am pe altcineva cu care sa vb... esti singura care imi esti straina, iar eu ma pot confesa mai bine unui strain, e mai bine asa... Nu stiu cand e cel mai greu, atunci gand ai un lucru, atunci cand il pierzi sau atunci cand il ai si esti sigur ca il vei pierde, dar cu toate astea nu poti face nimic sa schimbi ceva... Chiar nu mai stiu ce sa fac...pana-ntr-un sfarsit, poate, voi fi acela de care, poate, va veti aminti ca era doar unul simplu dupa hi5 care delira placandu-i sa scrie despre suferinta-i imensa. Nu iti cer sa imi raspunzi, nu-ti cer sa faci minuni, singurul lucru pe care ti-l cer este acela de a ma AUZI si de a ma ASCULTA...
Iti multumesc din suflet ca ai avut rabdarea sa-mi citesti " zdrentele prafuite " de randuri.....